Tehnologia nutreturilor combinate

TEHNOLOGIA FABRICĂRII NUTREŢURILOR COMBINATE

Generalităţi

Masterand ing. Lucian Ioniţă

Nutreţurile combinate sunt produse industriale obţinute din ingrediente combinate astfel încât să satisfacă cerineţele nutritive ale unei anumite categorii de animale la nivel optim.

Utilizarea nutreţurilor combinate în alimentaţia animalelor prezintă câteva mari avantaje, printre care :
· Conţinut nutritiv bine echilibrat, ceea ce concuce la realizarea unor performanţe optime.
· Prevenirea apariţiei unor boli şi menţinerea în consecinţă a unei stări de sănătate corespunzătoare a anmalelor.
· Oferă avantajul mecanizării alimentaţiei, se reduc cheltuielile cu furajarea , lucru care, corelat cu sporirea producţiilor animalelor conduce la creşterea eficienţei economice a fermelor zootehnice.

Tipuri de nutreţuri combinate

1. Nutreţuri combinate complete. Acestea asigură toate substanţele nutritive necesare categoriei de animale pentru care sunt destinate şi sunt de mai multe tipuri : prestarter, starter, grower, finisher.

2. Nutreţuri combinate de completare. Acestea sunt utilizate pentru completarea raţiilor de bază la rumegătoare (amestecuri de fermă).

3. Concentrate proteino-vitamino-minerale. Acestea sunt alcătuite din ingrediente ce intră în alcătuirea unui nutreţ combinat, din care sunt excluse cerealele. Completarea se face cu cereale la nivel de fermă.

4. Nutreţuri combinate speciale. Acestea sunt reprezentate de substituienţii de lapte pentru viţei, purcei, miei şi premixuri sau supernuclee.

5. Nutreţuri combinate medicamentate. Acestea reprezintă amestecuri furajere ce conţin ca aditivi furajeri unul sau mai multe medicamente cunoscute.

Materii prime folosite la producerea nutreţurilor combinate

În structura unei reţete de nutreţ combinat intră următoarele categorii de materii prime :
· Materii prime energetice, reprezentate în principal de cereale, cea mai mare pondere având-o porumbul., apoi grâul, orzul, ovăzul, cerealele având şi un conţinut redus de proteină.
Alte surse : grăsimile, zahărul, melasa, tăiţeii deshidrataţi etc.

· Materii prime proteice de origine vegetală. În această categorie intră şroturile de soia, şroturile de floarea soarelui, mazărea. Caracteristica principală a şrotului de soia este conţinutul mare în proteină brută, iar a celui de floarea soarelui un conţinut mare în celuloză. Se mai pot folosi şi şrot de in, de rapiţă şi de germeni de porumb. Se mai pot folosi şi tărâţe de grâu, dar mai mult în amestecurile pentru rumegătoare.
· Materii prime proteice de origine animalieră. În această categorie intră făina de peşte, făina de carne, făina de sânge, alte făinuri animale. În industria nutreţurilor combinate se foloseşte mai mult făina de peşte care reprezintă componentul proteic cel mai valoros atât prin conţinutul în aminoacizi, cât şi prin echilibrul dintre aceştia.
· Materii prime de origine microorganică. Aici intră drojdiile furajere, care au un mare conţinut de proteină cu o mare digestibilitate, dar valoare biologică scăzută datorită conţinutului în aminoacizi cu sulf.
· Materii prime minerale. Ca surse de macroelemente (Ca, P,Mg,K, NA,Cl,S etc.) se folosesc diferiţi carbonaţi, fosfaţi, sulfaţi, cloruri etc. Sursele de microelemente (Fe, Cu, Mn, Co, Zn, F, Se) se integrează în premixul mineralo-vitaminic sau premixul mineral.
· Premixurile furajere. Acestea sunt amestecuri a două sau mai multe substanţe biologic active, integrate pe un suport, amestec care prin valoarea sa nutritivă completează raţia până la nivelul necesarului fiecărei specii sau categorii de animale.
· Premixurile complexe sau zooforturile. Acestea asigură vitaminele, microelementele şi uneori antibioticele animalelor pentru care sunt preparate.

Etapele tehnologice ale producerii nutreţurilor combinate

1. Elaborarea recepturii de fabricaţie ( totalitatea reţetelor de nutreţuri combinate pentru o anumită perioadă de timp – lună,trimestru, semestru, an). Aceasta se referă, în general, la :
· Cunoaşterea cerinţelor nutritive pentru fiecare specie şi categorie de animale în parte.
· Cunoaşterea valorilor nutritive ale materiilor prime utilizate pentru fabricarea de nutreţuri combinate.
· Asigurarea unor interrelaţii optime între cerinţele nutritive ale animalelor şi valoarea nutritivă a materiilor prime introduse.
· Corelarea cerinţelor nutritive ale animalelor cu tehnologiile de întreţinere a animalelor.
După elaborarea recepturii de fabricaţie a reţetelor de nutreţuri combinate acestea trebuiesc omologate, drept pentru care se recurge la efectuarea unui microtest de obicei în institute de cercetare, apoi un macrotest care reprezintă un test în condiţii de producţie.

2. Pregătirea materiilor prime şi producerea nutreţului combinat.
Fluxul tehnologic pentru producerea nutreţurilor combinate este
următorul :
· Recepţia cantitativă şi calitativă a materiilor prime.
· Condiţionarea materiilor prime.
· Depozitarea şi conservarea unor materii prime.
· Măcinarea unor materii prime.
· Dozarea şi amestecarea materiilor prime.
· Granularea.
· Depozitarea produselor finite.
· Livrarea produselor finite.

Utilizarea nutreţurilor combinate

La bovine şi ovine se folosesc nutrteţurile combinate de completare. La porci şi păsări se folosesc nutreţuri combinate complete.

La porcine, utilizarea nutreţurilor combinate se face conform cerinţelor nutritive ale animalelor în funcţie de scopul urmărit, de vârstă, faza de îngrăşare. De obicei, denumirea nutreţurilor combinate arată şi faza de creştere şi îngrăşare : prestarter, starter, grower, finisher. Pentru animalele adulte nutreţurile combinate complete sunt denumite după fazele fiziologice : scroafe gestante, scroafe cu purcei, , vieri de reproducţie.

La păsări crescute industrial furajarea se face exclusiv cu nutreţuri combinate complete. La păsările pentru ouă consum se recomandă se recomandă ca nutreţul să se administreze la discreţie şi sub formă de făinuri,şi nu de granule deoarece producţia de ouă este identică în ambele variante, dar granularea creşte preţul nutreţului combinat.
Pentru tineretul aviar de înlocuire se recomandă nutreţul combinat sub formă de granule sparte (brizură).
La puii de carne se recomandă ca nutreţul combinat să fie administrat în prima perioadă de creştere sub formă de brizură, iar în perioada de finisare numai sub formă de granule. Aceasta duce la o bună valorificare, respectiv un indice de conversie ridicat şi o reducere importantă a risipei de nutreţuri combinate, comparativ cu nutreţul administrat sub formă de făinuri.
Alte informaţii : contact@agromarketing.ro
http://www.agromarketing.ro/